HOME -> pagina preotului
 

Pagina Preotului Bisericii Sf. Pr. Ilie Tesviteanul - Schomberg

Inceputul Postul Mare

Semnificatia duminicilor din Postul Mare

Predica la Duminica izgonirii lui Adam din Rai - Duminica Lasatului sec de brânza

Predica la Duminica Ortodoxiei - Duminica I din Post

Predica la Duminica a 2-a din Post - a Sf. Grigorie Palama (Vindecarea Slabanogului din Capernaum);

Duminica a 3-a din Post (a Sf. Cruci)

Predica la Duminica Sfantului Ioan Scararul - Duminica a 4-a din Post (Vindecarea fiului lunatic)

Predica la Duminica a 5-a din Postul Mare - a Mariei Egipteanca

Predica la Duminica Floriilor - Duminica a 6-a din Postul Mare

INCEPUTUL POSTULUI MARE 

Anul acesta, Postul Pastilor, Paresimile sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Învierii Domnului începe luni, 27 Februarie, dupa Duminica Lasatului sec de brânza sau a Izgonirii lui Adam din Rai. El este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe; de aceea, în popor e numit, în general, Postul Mare sau Postul prin excelenta. El a fost orânduit de Biserica pentru cuviincioasa pregatire a catehumenilor de odinioara, care urmau sa primeasca Botezul la Pasti si ca un mijloc de pregatire sufleteasca a credinciosilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a comemorarii Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos; totodata ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile tinut de Mântuitorul Iisus Hristos înainte de începerea activitatii Sale Mesianice (Luca 4, 1-2), de unde i s-a dat si denumirea de Paresimi sau Patruzecime.

În general, Sfintii Parinti si scriitori bisericesti privesc acest post ca o institutie de origine apostolica. Începând de pe la sfârsitul secolului al III-lea înainte, Postul cel Mare a fost împartit în doua perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii) sau postul prepascal, care tinea pâna la Duminica Floriilor, având o durata variabila, si Postul Pastilor (postul pascal), care tine o saptamâna, adica din Duminica Floriilor pâna la cea a Învierii, fiind foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, mai precis dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarâta la Sinodul I Ecumenic (325), Biserica de Rasarit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamâni, durata pe care o are si astazi. În prima saptamâna din Postul Pastilor, zilele de luni si marti sunt zile aliturgice, fiind zile de post cu ajunare deplina. Sfintii Parinti au rânduit ca aceasta prima saptamâna a postului sa fie pazita cu cea mai mare rigoare posibila. Multi monahi si multi crestini îmbunatatiti ramân fara sa manânce nimic pâna vineri. Crestinii rânduiesc ca aceasta prima saptamâna a postului lor sa fie pazita cu tarie si o socotesc drept cea mai curata printre toate celelalte zile ale Postului Mare. Din acest motiv, aceasta saptamâna era numita „Saptamâna curata“ pentru a arata ca felul în care trebuie sa fie pazita trebuie sa fie model pentru toate celelalte saptamâni ale Postului Mare.

De asemenea, Vinerea Patimilor este zi aliturgica deoarece ea este o zi de întristare si de post, pentru ca în aceasta zi a fost rastignit si îngropat Domnul nostru Iisus Hristos. În aceasta zi nu se savârseste liturghie din doua motive: în primul rând pentru ca Sfânta Liturghie este o taina pascala, o zi de bucurie, o zi în care credinciosii sunt chemati la praznuire si din acest motiv savârsirea ei este nepotrivita cu zilele de post; în al doilea rând, amintirea patimirii Domnului nostru Iisus Hristos, petrecuta în aceasta zi s-a socotit atât de completa, încât nu s-a mai considerat folositor si logic sa se redubleze prin savârsirea Sfintei Liturghii, care de fapt este aceeasi tema.

Dupa cum aflam din „Liturgica generala” a parintelui Ene Braniste, pe parcursul Postului Sfintelor Pasti, între slujbele rânduite de Parintii Bisericii un loc aparte îl ocupa si Canonul Sfântului Andrei Criteanul care se savârseste în prima si în a cincea saptamâna din Postul Mare; în prima saptamâna, în seara zilelor de luni, marti, miercuri si joi, în cadrul slujbei numite Pavecernita Mare (slujba de dupa Vecernie), când strofele Canonului sunt împartite în patru parti, corespunzatoare celor patru zile; miercuri în saptamâna a cincea din Post, în cadrul slujbei numite Denia când se cânta integral.

„În perioada aceasta a Postului Sfintelor Pasti se savârseste Canonul Sfântului Andrei Criteanul sau Canonul Mare. Este mare pentru ca are toate pesnele, spre deosebire de celelalte canoane carora le lipseste peasna a doua. Fiecare cântare este inspirata dupa o cântare veterotestamentara sau noutestamentara”, a spus Înaltpreasfintitul Parinte Laurentiu, dupa cum informeaza TRINITAS TV. De asemenea, „Canonul Sfântului Andrei Criteanul este mare si prin numarul de 250 de strofe pe care le contine si el se savârseste în primele zile ale postului, adica în prima saptamâna, cântarile canonului fiind împartite, iar în miercurea din saptamâna a cincea a Postului Mare se savârseste tot Canonul”, a mai spus Înaltpreasfintia Sa.

Despre rânduielile liturgice specifice ale Postului Sfintelor Pasti a vorbit si Preasfintitul Parinte Lucian, Episcopul Caransebesului care a aratat ca: „Specificul slujbelor din Postul Mare este legat de urcusul nostru spre înviere. În prima saptamâna a Postului Mare se savârseste canonul de pocainta care se citeste în cadrul Pavecernitei Mari, canon alcatuit de Sfântul Andrei Criteanul. De aceea, prima saptamâna a Postului Mare mai este numita si Saptamâna Canonului si astfel primele doua zile din Postul Mare sunt zile aliturgice, zile în care se ajuneaza, pentru ca în celelalte zile de peste saptamâna de luni pâna vineri, mai putin în prima saptamâna a Postului Mare sa ne împartasim la Sfânta Liturghie a darurilor mai înainte sfintite. Aceasta Liturghie mai înainte sfintita se oficiaza în cursul saptamânii doar în Sfântul si Marele Post al Pastilor”.

Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului a aratat importanta semnificatiilor pentru fiecare crestin din cadrul Postului Mare: „Postul Sfintelor Pasti, numit si Postul Mare, este rânduit de Sfânta Biserica în amintirea Postului savârsit de catre Mântuitorul Iisus Hristos atunci când a mers în pustie si a postit si s-a rugat pentru mântuirea lumii. Postul simplu, fara a-l însoti cu lucrarea duhovniceasca, reprezinta de cele mai multe ori doar o cura alimentara. Astfel, din postul rânduit de Biserica noi trebuie sa dobândim mai multa lucrare dumnezeiasca în fiinta noastra, sa întelegem pe aproapele nostru si sa întelegem lucrarea lui Dumnezeu în lume”, a spus Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.


Sursa: Agentia de stiri BASILICA