INCEPUTUL POSTULUI MARE
Anul acesta, Postul Pastilor, Paresimile sau
Patruzecimea, adica postul dinaintea Învierii Domnului începe luni, 27
Februarie, dupa Duminica Lasatului sec de brânza sau a Izgonirii lui Adam din
Rai. El este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale
Bisericii Ortodoxe; de aceea, în popor e numit, în general, Postul Mare sau
Postul prin excelenta. El a fost orânduit de Biserica pentru cuviincioasa
pregatire a catehumenilor de odinioara, care urmau sa primeasca Botezul la Pasti
si ca un mijloc de pregatire sufleteasca a credinciosilor pentru întâmpinarea cu
vrednicie a comemorarii Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos; totodata ne
aduce aminte de postul de patruzeci de zile tinut de Mântuitorul Iisus Hristos
înainte de începerea activitatii Sale Mesianice (Luca 4, 1-2), de unde i s-a dat
si denumirea de Paresimi sau Patruzecime.
În general, Sfintii Parinti si scriitori bisericesti
privesc acest post ca o institutie de origine apostolica. Începând de pe la
sfârsitul secolului al III-lea înainte, Postul cel Mare a fost împartit în doua
perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii) sau
postul prepascal, care tinea pâna la Duminica Floriilor, având o durata
variabila, si Postul Pastilor (postul pascal), care tine o saptamâna, adica din
Duminica Floriilor pâna la cea a Învierii, fiind foarte aspru. Abia în secolul
al IV-lea, mai precis dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarâta la Sinodul I
Ecumenic (325), Biserica de Rasarit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea
practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamâni, durata pe care o
are si astazi. În prima saptamâna din Postul Pastilor, zilele de luni si marti
sunt zile aliturgice, fiind zile de post cu ajunare deplina. Sfintii Parinti au
rânduit ca aceasta prima saptamâna a postului sa fie pazita cu cea mai mare
rigoare posibila. Multi monahi si multi crestini îmbunatatiti ramân fara sa
manânce nimic pâna vineri. Crestinii rânduiesc ca aceasta prima saptamâna a
postului lor sa fie pazita cu tarie si o socotesc drept cea mai curata printre
toate celelalte zile ale Postului Mare. Din acest motiv, aceasta saptamâna era
numita „Saptamâna curata“ pentru a arata ca felul în care trebuie sa fie pazita
trebuie sa fie model pentru toate celelalte saptamâni ale Postului Mare.
De asemenea, Vinerea Patimilor
este zi aliturgica deoarece ea este o zi de întristare si de post, pentru ca în
aceasta zi a fost rastignit si îngropat Domnul nostru Iisus Hristos. În aceasta
zi nu se savârseste liturghie din doua motive: în primul rând pentru ca Sfânta
Liturghie este o taina pascala, o zi de bucurie, o zi în care credinciosii sunt
chemati la praznuire si din acest motiv savârsirea ei este nepotrivita cu zilele
de post; în al doilea rând, amintirea patimirii Domnului nostru Iisus Hristos,
petrecuta în aceasta zi s-a socotit atât de completa, încât nu s-a mai
considerat folositor si logic sa se redubleze prin savârsirea Sfintei Liturghii,
care de fapt este aceeasi tema.
Dupa cum aflam din „Liturgica generala” a parintelui Ene
Braniste, pe parcursul Postului Sfintelor Pasti, între slujbele rânduite de
Parintii Bisericii un loc aparte îl ocupa si Canonul Sfântului Andrei Criteanul
care se savârseste în prima si în a cincea saptamâna din Postul Mare; în prima
saptamâna, în seara zilelor de luni, marti, miercuri si joi, în cadrul slujbei
numite Pavecernita Mare (slujba de dupa Vecernie), când strofele Canonului sunt
împartite în patru parti, corespunzatoare celor patru zile; miercuri în
saptamâna a cincea din Post, în cadrul slujbei numite Denia când se cânta
integral.
„În perioada aceasta
a Postului Sfintelor Pasti se savârseste Canonul Sfântului Andrei Criteanul sau
Canonul Mare. Este mare pentru ca are toate pesnele, spre deosebire de celelalte
canoane carora le lipseste peasna a doua. Fiecare cântare este inspirata dupa o
cântare veterotestamentara sau noutestamentara”, a spus Înaltpreasfintitul
Parinte Laurentiu, dupa cum informeaza TRINITAS TV. De asemenea, „Canonul
Sfântului Andrei Criteanul este mare si prin numarul de 250 de strofe pe care le
contine si el se savârseste în primele zile ale postului, adica în prima
saptamâna, cântarile canonului fiind împartite, iar în miercurea din saptamâna a
cincea a Postului Mare se savârseste tot Canonul”, a mai spus Înaltpreasfintia
Sa.
Despre rânduielile
liturgice specifice ale Postului Sfintelor Pasti a vorbit si Preasfintitul
Parinte Lucian, Episcopul Caransebesului care a aratat ca: „Specificul slujbelor
din Postul Mare este legat de urcusul nostru spre înviere. În prima saptamâna a
Postului Mare se savârseste canonul de pocainta care se citeste în cadrul
Pavecernitei Mari, canon alcatuit de Sfântul Andrei Criteanul. De aceea, prima
saptamâna a Postului Mare mai este numita si Saptamâna Canonului si astfel
primele doua zile din Postul Mare sunt zile aliturgice, zile în care se
ajuneaza, pentru ca în celelalte zile de peste saptamâna de luni pâna vineri,
mai putin în prima saptamâna a Postului Mare sa ne împartasim la Sfânta
Liturghie a darurilor mai înainte sfintite. Aceasta Liturghie mai înainte
sfintita se oficiaza în cursul saptamânii doar în Sfântul si Marele Post al
Pastilor”.
Preasfintitul
Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului a aratat
importanta semnificatiilor pentru fiecare crestin din cadrul Postului Mare:
„Postul Sfintelor Pasti, numit si Postul Mare, este rânduit de Sfânta Biserica
în amintirea Postului savârsit de catre Mântuitorul Iisus Hristos atunci când a
mers în pustie si a postit si s-a rugat pentru mântuirea lumii. Postul simplu,
fara a-l însoti cu lucrarea duhovniceasca, reprezinta de cele mai multe ori doar
o cura alimentara. Astfel, din postul rânduit de Biserica noi trebuie sa
dobândim mai multa lucrare dumnezeiasca în fiinta noastra, sa întelegem pe
aproapele nostru si sa întelegem lucrarea lui Dumnezeu în lume”, a spus
Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Râmnicului.
Sursa: Agentia de stiri BASILICA
