HOME -> EDITORIAL
 

Editorial

Pomenirea sfântului sfintitului mucenic Antipa, episcopul Pergamului (11 aprilie)

Intrarea Domnului in Ierusalim - Duminica Floriilor (1 aprilie)

Sfintele Pasti (8 Aprilie) si Saptamana Luminata

Izvorul Tamaduirii (13 aprilie)

Pomenirea sfântului si maritului marelui mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta (23 aprilie)

Pomenirea sfântului apostol si evanghelist Marcu (25 aprilie)

BOBOTEAZA

boboteaza
Boboteaza mai este cunoscuta si sub alte denumiri: Botezul Domnului, Epifania sau Iordanul.

Crestinii ortodocsi sarbatoresc Botezul Domnului sau Boboteaza, in fiecare an la 6 ianuarie. A doua zi dupa Sfanta si dumnezeiasca Aratare, adica Botezul Domnului, Biserica a randuit inca de la inceput a se praznui soborul cinstitului si slavitului prooroc Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului, caci se cadea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punand mana sa pe crestetul Stapanului.

In urma cu doua milenii, ascultand cuvantul lui Dumnezeu, in Tara Sfanta, s-a aratat Ioan Botezatorul, fiul lui Zaharia si al Elisabetei care venind in partile Iordanului, propovaduia botezul pocaintei, intru iertarea pacatelor.
Cei ce il vedeau se intrebau: „Nu cumva el este Hristosul?”. Dar Sfantul Ioan le marturisea: „Eu va botez cu apa, dar dupa mine vine Cel ce va va boteza cu Duhul Sfant si cu foc”

A doua zi Iisus a venit la Ioan si apropiindu-se, i-a cerut sa-L boteze in raul Iordan. Ioan l-a oprit spunandu-i: „Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine, si Tu vii la mine? Iisus i-a raspuns: „Lasa acum ca sa se cuvine noua sa plinim toata dreptatea”. Si coborand ei in apa, Ioan L-a botezat pe Iisus. Iar pe cand iesea Iisus din apa, indata cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu, S-a vazut pogorandu-se ca un porumbel, venind spre El. Si din ceruri s-a auzit un glas zicand: „Acesta este Fiul Meu Cel Iubit intru Care am binevoit”.

Lui Iisus nu-I trebuia aceasta, ca unul Care era preacurat, fiind nascut din Preacurata si Preasfinta Fecioara, El Insusi fiind izvorul a toata curatia si sfintenia. Dar a venit la ape ca sa curateasca firea lor; a venit sa Se boteze ca sa ne pregateasca baia sfintului Botez. A venit la Ioan, pentru ca acesta sa fie martor nemincinos, vazand pe Duhul Sfant pogorandu-Se peste Cel pe Care-L boteza si auzind glasul Tatalui de sus.

Sarbatoarea Botezului Domnului se mai numeste si „Epifanie”, care inseamna „Aratare”. In aceasta zi s-a aratat in lume Dumnezeu, Sfanta Treime. Tatal a grait din ceruri, Fiul era in apa si se boteza, iar Duhul Sfant a pogorat asupra Lui. In aceasta zi se face si Sfintirea cea mare a apei. Preotul venind cu credinciosii, se roaga lui Dumnezeu sa trimita pe Duhul Sau Cel Sfant si sa sfinteasca apa aceea, precum a sfintit apa Iordanului in ziua cand s-a botezat Domnul Nostru Iisus Hristos.

Traditii:

-Dupa Sfantul Vasile, care marcheaza prima zi din an, Boboteaza este cea mai importanta sarbatoare a inceputului de an. Ceremoniile, mai mult sau mai putin religioase, consacrate acestui moment incep din ajunul sarbatorii. In dimineata de Ajun, inainte de aprinderea focului, se strang cenusa din soba si gunoiul din casa. Se tin undeva deoparte, pana in primavara, cand se presara pe straturile cu legume, despre care se crede ca vor fi mai rodnice.

-Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sint incarcati cu promoroaca, rodul lor va fi bogat.

-Se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sint ascunse comorile, dar cine le aude si scapa vreo vorba despre asta, risca sa isi piarda mintile.

-In zilele premergatoare sarbatorii, preotul, insotit de palimar, de dascal si un card de copii umbla din casa in casa cu crucea si stropeste cu agheasma, cu un manunchi de busuioc, toate camerele, dar si acareturile gospodariei. Este asteptat in pragul casei de gazda, de obicei de capul familiei, care tine in mana o lumanare aprinsa, care va fi lasata ulterior sa arda pina la capat. Copiii care merg inaintea preotului, strigind "chiraleisa" sau "chiuralesa", dupa cum se obisnuieste in zona, primesc din mainile gazdei nuci, colacei sau mere.

-In unele locuri se crede ca e un pacat sa dai copiilor bani, pentru ca "banii sunt ochii dracului si e pacat sa ii dai celor ce vestesc pe Domnul". Totusi, astazi se obisnuieste pretutindeni ca micilor vestitori sa li se ofere monede.

-Pentru primirea preotului, pregatirile se fac in cea mai frumoasa camera din casa. In mijlocul camerei se asterne masa, se intinde o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare.

-Daca preotul umbla chiar in ajunul Bobotezei, pe masa se pun bucate de post, iar daca parintele vine cu o zi mai repede, pe masa se pun orice bucate.

-Exista insa unele preparate care nu trebuie sa lipseasca de pe masa rituala, pentru ca fac parte din traditie. Acestea sint prunele fierte, compotul de pere uscate fierte, indulcit cu miere, o mancare de bob fiert sau fasole batuta, coliva din grau amestecat cu miere si miez de nuca, fructe proaspete, o sticla de vin.

-In unele locuri se mai pun pe masa o sticluta cu ulei, sare, faina alba si malai, spre a fi sfintite, si care apoi se amesteca in ingredientele utilizate la pregatirea mancarurilor obisnuite, spre a feri de boli si farmece membrii familiei.

-Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare.

-Preotul primeste de la fiecare gospodar un fuior de canepa, care i se invarte pe cruce, un colac si o suma de bani. Din fuior este obligat sa faca funie la clopot sau funia cu care groparul lasa sicriul in groapa. Se crede ca de firele acestuia se vor prinde toate relele.

-Traditia spune ca in aceasta zi de Ajun, dar si in cele 3 zile cat se sarbatoreste Boboteaza, sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut, pentru ca se da astfel altcuiva belsugul din casa.

-Fetele de maritat obisnuiesc sa isi aseze sub cap, in noptile celor trei zile de Boboteaza, fire de busuioc sfintit din manunchiul cu care a stropit preotul prin casa, pentru a-si visa ursitul.

-In alte zone ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc.

-De asemenea fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

-Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

-Dupa Boboteaza, 9 zile nu se spala rufe, pentru ca se considera a fi un pacat sa fie "spurcata" apa care a fost sfintita.

Acestea sunt traditiile inchinate sarbatorii, pe care le respecta mai ales oamenii din lumea satului si cei varstnici. Si mai stiu, in special cei de la sate, ca este ziua in care li se poate arata norocul, daca gasesc crucea aruncata in apa de preot, la sfarsitul slujbei. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Pentru tineri, mai ales pentru cei de pe la oras, traditiile s-au cam pierdut si multi nu stiu ca Boboteaza este ziua in care se sfintesc apele si se taie cruci de gheata.